Cu asta trebuie să lupți! Sfaturi despre „bullying"

Să-ți trimiți copilul la școală e ca și cum ai lansa un balon cu heliu în cer - frumos și dureros în același timp... Pe de o parte bucuria de a vedea cum se dezvoltă puiul tău, pe de alta - acea neliniște care pândește undeva în spatele capului: „Și dacă cineva îl rănește?".

Pentru familiile din Europa de Est din Marea Britanie, subiectul hărțuirii poate fi și mai stresant - limbă nouă, reguli noi și sentimentul că ești puțin „diferit". Dar nu suntem singuri în asta. Și nu suntem neputincioși.

Aceste date pot îngrijora

Să începem cu concretul. Hărțuirea în școlile britanice este răspândită:

• 40% dintre tinerii din Marea Britanie au raportat că au experimentat hărțuire în ultimul an (Anti-Bullying Alliance)

• Elevii din minoritățile etnice, inclusiv din Europa de Est, sunt statistic mai expuși riscului (Education Policy Institute)

• Un studiu de la University of Strathclyde (2019) a arătat că 77% dintre adolescenții polonezi, lituanieni și români au experimentat rasism sau hărțuire, iar aproape jumătate au observat o creștere după Brexit

Nu sunt doar cuvinte. Sunt replici tăioase, izolare și uneori chiar violență fizică. Mai rău, unii copii s-au plâns că profesorii închid ochii la asta - sau, vai și amar, chiar se alătură...

De ce copiii noștri sunt mai expuși?

Copiii migranților se confruntă adesea cu un amestec unic de probleme:

• Accentul și limba ca pretext pentru atacuri

• Stereotipuri economice („vine din familii care fură locurile de muncă")

• Cultură și religie diferite devin motive de batjocură

• Simplificări naționale - tratarea tuturor „din Est" ca un singur grup

Și acestea nu sunt doar „glume proaste". Astfel de experiențe lovesc în însăși esența identității copilărești, care abia se formează. Trezesc rușinea, provoacă înstrăinarea și dorința de a-și ascunde propria origine. Efectele cele mai frecvente? Stres cronic, probleme cu învățătura, apatie și chiar anxietăți sau depresie.

Astăzi hărțuirea nu se termină odată cu ultimul sunet. Meme-uri, batjocură pe chat, comentarii jignitoare - totul se mută în lumea online, lăsând copiii fără refugiul sigur pe care ar trebui să-l reprezinte casa.

Cum să recunoști că ceva nu e în regulă?

Copiii nu spun întotdeauna direct, fiind îndurerați de frică sau rușine. Dar adesea semnalizează asta „printre rânduri":

• Brusc nu vor să meargă la școală

• Se plâng de dureri de cap, de stomac

• Se simt „diferiți", spun că nimeni nu-i place

• Reacționează puternic la glume despre origine

• Devin retrași, tăcuți, iritabili, au probleme cu somnul sau apetitul

• Dispar din casă uneori lucruri sau chiar bani

Tocmai aceste semne mici, adunate laolaltă, sunt ca o lampă de avertizare.

Ce să faci? Pas cu pas:

1. Aveți încredere în copil - ascultă-l calm și cu empatie, crede-l.

2. Adunați faptele - calm și fără interogatoriu exagerat.

3. Documentați totul - date, locuri, cine ce a spus sau a făcut.

4. Raportați la școală - mai întâi profesorului, apoi mai sus. Întotdeauna rezumă conversațiile față în față prin email.

5. Luați aminte de drepturile dvs - școlile au obligația să prevină hărțuirea (legile din 2006 și 2010).

6. Căutați sprijin - sunt organizații care pot ajuta.

Și dacă școala tace?

Uneori trebuie să mergeți mai departe:

• Plângere formală conform procedurilor școlii

• Consiliul școlii - au influență asupra acțiunilor instituției

• Autoritățile locale - pot interveni

• Organizații de ajutor, de ex. Anti-Bullying Alliance, Români Uniti din Anglia sau European's Welfare Association

Unde să mai cauți ajutor?

În Sandwell hărțuirea este tratată ca o problemă serioasă care afectează sănătatea mintală a tinerilor. Comuna organizează printre altele Roadshow-uri Anti-Violență anuale, acțiuni în școli și activități de clasă care întăresc rezistența emotională a copiilor și tinerilor.

The Children's Safeguarding Partnership raportează că provocări precum presiunea colegilor, violența și exploatarea sunt rezolvate prin educație, mentorat și sprijin în școli, spitale și instituții sociale. Peste 5.000 de copii au participat la ateliere despre hărțuire și utilizarea sigură a rețelelor sociale.

Ca răspuns la numărul crescând de raportări legate de anxietate și auto-vătămare, strategiile locale pun accent pe intervenția timpurie și accesul ușor la sprijin psihologic.

Merită să folosiți:

• Resurse școlare - consilieri și personal de sprijin

• Childline (0800 1111) - sprijin gratuit și confidențial pentru tineri

• CAMHS - prin trimitere de la medicul de familie

• Anti-Bullying Alliance - materiale pentru părinți și școli

• The Migration Observatory - cercetări despre experiențele migratorii în Marea Britanie

• Grupuri locale sociale - sprijin și sfaturi de la persoane cu experiențe similare

Organizații în Sandwell:

• European's Welfare Association CIC (EWA CIC) - ajutor pentru migranți în West Bromwich: educație, asistență socială, traduceri, sfaturi, consiliere și educație în limba poloneză prin Școala lor Poloneză de la Langley Primary School din Oldbury

• Românii Uniți din Anglia (R.U.D.A.) - sprijinirea comunității vorbitoare de română din West Midlands: consiliere privind sănătatea, educația, ocuparea forței de muncă și imigrația, servicii de traducere, raportarea cazurilor de sclavie modernă și infracțiuni din ură, sprijin de urgență și educație culturală prin Școala Românească Nicolae Iorga (07919276903)

• Brushstrokes - sprijin pentru familii nou-sosite, inclusiv cetățeni UE, în Sandwell și West Birmingham

• Sandwell Children's Safeguarding Partnership (SCSP) - resurse despre hărțuire, colaborare cu Kidscape și Bullying UK, programul MVP

• Sandwell Children's Trust - raportarea cazurilor grave de hărțuire (tel. 0121 569 3100)

Amintește-ți însă că primul contact în privința hărțuirii ar trebui să fie școala - neapărat folosește echipa de sprijin și politica anti-mobbing a instituției.

Nu neapărat înseamnă să fii „tare”

Într-o lume în care hărțuirea în școli din păcate încă există, copiii noștri au nevoie de ceva mai mult decât doar sfatul „nu te lăsa!". Este vorba despre instrumente reale - emoționale, culturale și sociale - care îi vor ajuta nu doar să supraviețuiască, ci să se întărească pentru a înflori apoi.

Identitatea e putere - Sărbătoriți acasă cultura voastră cu mândrie prin mâncarea tradițională, utilizarea limbii materne, obiceiurile. Pentru copil aceasta nu e doar atașamentul de rădăcini, ci și construirea stimei de sine.

Bilingvismul e o super-putere - Conștientizați că știința a două limbi și culturi e un avantaj, nu o piedică. E o perspectivă largă, mai multă flexibilitate și capacitatea de a crea punți de legătură.

Vorbiți sincer - Utilizați o comunicare deschisă fără judecată, fără grabă. Copilul tău trebuie să știe că poate veni întotdeauna la tine cu orice problemă.

Oferă-i aceste instrumente - Învățați copilul să se descurce cu stresul: respirații adânci, desenul, sportul sau pur și simplu tandreța și conversația pot face minuni.

Relațiile de sprijin au putere - Ajutați copilul să construiască prietenii pozitive. Colegii buni sunt adesea cea mai bună protecție împotriva hărțuitorilor.

După cum vedeți, hărțuirea nu e o „parte naturală a copilăriei". E o problemă cu care copiii noștri nu ar trebui să rămână singuri. Și vestea bună e că chiar depinde mult de noi! Dacă acționăm împreună - conștient și cu perseverență, și în plus creativ - putem transforma școlile în medii în care fiecare copil, indiferent de origine, se simte în siguranță și acceptat.

Surse:

1. Anti-Bullying Alliance. (f.d.). Statistici privind hărțuirea. Preluat de la https://anti-bullyingalliance.org.uk/

2. Education Policy Institute. (2020). Elevii din minoritățile etnice și hărțuirea în Anglia: Revizuirea dovezilor. Londra: Education Policy Institute. Preluat de la https://epi.org.uk/publications-and-research/ethnic-minority-pupils-bullying/

3. Moskal, M., & Sime, D. (2016). Experiențele copiilor migranți polonezi cu școlarizarea și relațiile școală-acasă în Scoția. Central and Eastern European Migration Review, 5(1), 35–48. https://doi.org/10.17467/ceemr.2016.10

4. Rzepnikowska, A. (2019). Rasismul și xenofobia experimentate de migranții polonezi din Regatul Unit înainte și după votul Brexit. Journal of Ethnic and Migration Studies, 45(1), 61–77. https://doi.org/10.1080/1369183X.2018.1451308

5. University of Strathclyde. (2019). Experiențele de rasism, xenofobie și hărțuire în rândul tinerilor din Polonia, Lituania și România care locuiesc în Regatul Unit. Glasgow: University of Strathclyde.

6. Migration Observatory. (2021). Experiențele migranților cu discriminarea în Regatul Unit. University of Oxford. Preluat de la https://migrationobservatory.ox.ac.uk/resources/reports/migrants-experiences-of-discrimination-in-the-uk/

7. Sandwell Children's Safeguarding Partnership. (2023). Raport anual 2022–2023. Sandwell Metropolitan Borough Council. Preluat de la https://www.sandwellcsp.org.uk/

8. Sandwell Better Mental Health Strategy. (2022). Sănătatea mintală a copiilor și tinerilor în Sandwell: Evaluarea nevoilor și strategia. Sandwell Metropolitan Borough Council.

9. Children's Safeguarding Partnership (Sandwell). (2023). Programul Mentori în Prevenirea Violenței (MVP). Preluat de la https://www.sandwellcsp.org.uk/

10. Legea Egalității 2010, c. 15. (Regatul Unit).

11. Legea Educației și Inspecțiilor 2006, c. 40. (Regatul Unit).

12. Childline. Sfaturi privind hărțuirea. Preluat de la https://www.childline.org.uk/

13. Kidscape. Sfaturi privind hărțuirea. Preluat de lahttps://www.kidscape.org.uk/